21 februarie 2024

Gazeta Romaneasca

Gazeta ta de zi cu zi!

Parchetul a fost sesizat de Curtea de Conturi în urma unui control realizat la Hidroelectrica

Curtea de Conturi a sesizat Parchetul în urma unui control realizat în 2022 la compania Hidroelectrica, reprezentanţii Curţii considerând că există fapte care au avut drept consecinţă prejudicierea patrimoniului societăţii, scrie News.ro.

Într-un răspuns transmis News.ro, Curtea de Conturi afirmă că departamentul de specialitate din cadrul instituţiei a efectuat, în perioada 28.02 – 07.07.2022, misiunea de audit de conformitate cu tema  „Controlul situaţiei, evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniuui public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi a efectuării cheltuielilor”, pentru perioada 2019 – 2022 , la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale (SPEEH) Hidroelectrica SA, fiind încheiat raportul de control înrergistrat la data de 7 iulie 2022.

Întrucât în raport au fost consemnate fapte susceptibile de a fi fost săvârşite cu încălcarea legii penale, având drept consecinţă prejudicierea patrimoniului societăţii, în temeiul art.33 alin (4) din Legea nr. 94/1992 (privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi – n.r.) coroborat cu punctul 241 litera a) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l nr. 547/ 24.07.2014 (în vigoare la momentul realizării misiunii) şi în baza Hotărârii plenului Curţii de Conturi nr, 580/5.10.2023, instituţia noastră a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti”, a precizat Curtea de Conturi pentru News.ro, fără a oferi alte detalii.

Alineatul invocat prevede: „În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care   există   indicii   c ăau   fost   săvârşite   cu   încălcarea   legii   penale,   conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată”.

Instituţia a explicat că raportul nu poate fi făcut public la acest moment, întrucât se află la dosarul cauzei.

Raportul Public al Curţii de conturi pe 2021 consemna, referitor la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, nereguli legate de facturare, unele fiind remediate în timpul misiunii de audit, dar şi „cheltuieli neeconomicoase” în sumă de 158 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de întocmire de studii de oportunitate pentru un număr de opt imobile (baze sportive, de agrement, de odihnă şi tratament) din patrimoniul entităţii, achiziţionate în cadrul unui contract de prestări servicii încheiat în anul 2019.

După aproximativ doi ani de la recepţia serviciilor, studiile de oportunitate nu şi-au atins scopul pentru care au fost angajate, în condiţiile în care aceste imobile generează în continuare cheltuieli de întreţinere, reparaţii, taxe şi impozite, care nu sunt recuperate”, se arăta în raport.

De asemenea, conform aceluiaşi document, au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 60 mii lei, reprezentând chiria aferentă unui spaţiu comercial închiriat în vederea înfiinţării unui punct de informare regională în judeţul Giurgiu, iar de la data închirierii nu s-a valorificat dreptul de folosinţă al spaţiului închiriat, entitatea continuând să întreprindă demersuri în vederea amenajării spaţiului şi elaborării documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei privind amenajarea spaţiului.

Altă neregulă sesizată în raportul curţii de Conturi se referă la despăgubiri stabilite de instanţele de judecată, pentru care au fost efectuate plăţi în sumă de 3.191 mii lei şi care nu au fost urmărite în vederea recuperării.

În baza hotărârii civile pronunţate de instanţă, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, precum şi alte drepturi, în cazul a doi angajaţi, ca urmare a desfacerii contractelor individuale de muncă”, preciza Curtea.

Au fost imobilizate fonduri pentru obiective de investiţii care nu au fost finalizate şi care s-au degradat în timp, pentru care au fost efectuate cheltuieli cu paza, iluminatul, încălzirea şi personalul de inspecţie periodică la fronturile de lucru deschise, mai indica raportul Curţii de Conturi.

Investiţiile nefinalizate pe obiective/proiecte hidroenergetice iniţiate/aprobate în perioada 1972- 1990 însumează 2.959.182 mii lei, ceea ce reprezintă 69% din imobilizările în curs, în valoare de 4.261.171 mii lei. Sumele aprobate pentru investiţiile în curs au avut un trend descendent, de la 115.583 mii lei, în anul 2020, la 53.592 mii lei în anul 2021. Societatea nu a urmărit includerea cu prioritate în programele de investiţii aprobate pentru anii 2019- 2021 a obiectivelor de investiţii în curs, demarate încă din perioada 1972-1990, în condiţiile în care prin bugetele de venituri şi cheltuieli au fost prevăzute şi aprobate sume pentru cheltuieli de investiţii. . Din bugetele aprobate pentru cheltuieli pentru investiţii totale, gradul de realizare a fost de doar 51,25%, în anul 2021”, se arată în document.

Nu au fost respectate prevederile legale privind efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii:

– Nu au fost inventariate terenuri în suprafaţă de 120.548 mp aferente obiectivului „Coridor de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional – Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, fiind constatată o diferenţă în sumă de 187 mii lei între valoarea bunurilor din domeniului public şi evidenţa extracontabilă a SPEEH Hidroelectrica SA.

– Nu au fost inventariate creanţele şi datoriile fiscale aferente perioadei 2019-2021, întrucât nu a existat o confirmare a soldurilor acestora evidenţiate în contabilitate în sumă de 1.438 mii lei. În această situaţie poate apărea riscul de prescriere a dreptului la acţiune privind recuperarea acestor creanţe.

Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor rezultate din investiţii recepţionate de societate, finanţate din fonduri publice, în valoare de 5.734 mii lei.

SPEEH Hidroelectrica SA a primit în concesiune bunuri proprietate publică a statului din domeniul producerii energiei electrice, pentru care, în perioada 2019-2021, a plătit o redevenţă în sumă de 13.276 mii lei.

S-au constatat modificări în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, bunuri date în concesiune SPEEH Hidroelectrica SA, fără a fi aprobate în condiţiile legii, prin acte normative adoptate în acest sens, fiind identificate bunuri în valoare de 5.734 mii lei. Acestea reprezentau investiţii finalizate la Barajele Subcetate, Haţeg şi Gura Apelor, care nu au fost incluse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; bunuri („Lac acumulare Drăgăneşti”, în suprafaţă de 1.095 ha, „Lac acumulare Vidra”, în suprafaţă de 1.240 ha, „Lac acumulare Izvorul Muntelui”, în suprafaţă de 3.040 ha) cu valoare „0” în contractul de concesiune, care nu au fost evaluate de la data înregistrării lor în Inventarul centralizat. Bunurile din domeniul public al statului care fac obiectul contractului de concesiune au fost evaluate la nivelul anului 2004, fără ca acestea să fie ulterior reevaluate”, mai susţine raportul Curţii de Conturi.

Raportul mai indica şi că în cazul unui număr de 20 de contracte-cadru de furnizare a energiei electrice la clienţii finali încheiate între societate, în calitate de furnizor, şi persoane juridice, în calitate de clienţi non-casnici, societatea nu a respectat clauzele contractuale: nu a facturat lunar cantităţile de energie electrică livrate, cantitatea livrată fiind facturată ulterior consumului, după câteva luni sau nefacturată în condiţiile în care, lunar, entitatea primea de la operatorii de distribuţie situaţia consumurilor de energie electrică pe fiecare loc de consum.

Astfel, s-a constatat faptul că o cantitate de 9.198.090,48 KWh de energie electrică livrată, în valoare de 8.074 mii lei, nu a fost facturată şi TVA în valoare de 1.289 mii lei nu a fost înregistrată”. preciza documentul.

Societăţii Hidroelectrica i se reproşa că nu a impus constituirea de garanţii financiare în cazul clienţilor care au devenit rău platnici;  nu a solicitat operatorului de distribuţie întreruperea alimentării cu energie electrică a clientului, în condiţiile în care facturile nu au fost achitate la scadenţă.

Această situaţie a condus la nerecuperarea contravalorii cantităţilor de energie electrică livrate, întrucât persoana juridică beneficiară a intrat în insolvenţă/faliment; 

– nu a urmărit recuperarea contravalorii energiei electrice livrate, în sumă de 12.324 mii lei;

-nu a calculat, înregistrat şi recuperat penalităţi de întârziere în condiţiile stabilite prin contract, pentru neplata la termen a facturilor de energie electrică emise.

”Aceste aspecte au condus la nerealizarea de către entitate a veniturilor, la termenele şi în cuantumul stabilit prin clauzele contractuale, neevidenţierea şi nerecuperarea penalităţilor de întârziere aferente debitelor neîncasate, cu consecinţe constând în nerecuperarea contravalorii cantităţilor de energie electrică furnizate şi în prejudicierea bugetului de stat cu valoarea TVA neevidenţiată şi neachitată în sumă de 1.289 mii lei.

În timpul misiunii de audit, societatea a luat următoarele măsuri: a calculat, facturat şi înregistrat în evidenţa contabilă penalităţi de întârziere în sumă de 1.277 mii lei, aferente debitelor restante înregistrate în cazul a doi clienţi; **⋅ a facturat şi înregistrat în evidenţa contabilă energia electrică consumată şi nefacturată la termen, în sumă totală de 8.074 mii lei; a încasat parţial din creanţele restante suma de 354 mii lei achitată de către trei clienţi non-casnici.

Totodată, nu au fost întocmite şi aprobate proceduri, metodologii sau politici de preţ clare, concrete şi transparente privind modul de derulare a contractelor de furnizare, precum şi modul de stabilire, aprobare, ofertare şi actualizare a preţului de furnizare a energiei electrice pentru clienţii finali, fiind constatate situaţii în care:
– în cazul clienţilor non-casnici cu un consum maxim de 1000 MWh/an, ale căror contracte au fost încheiate pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii automate pentru perioade succesive de câte 12 luni, preţul de furnizare al energiei electrice active nu a fost modificat, fiind cel de la încheierea contractului sau a fost modificat sub preţul din oferta tip publicată pe site-ul entităţii;
– în cazul clienţilor non-casnici cu un consum mai mare de 1000 MWh/an, al căror preţ de furnizare este stabilit prin ofertă personalizată, entitatea nu a pus la dispoziţie documente privind modul de
calcul al preţului stabilit prin oferta personalizată pentru fiecare client.