17 iulie 2024

Gazeta Romaneasca

Gazeta ta de zi cu zi!

Preţurile petrolului au crescut vineri cu mai mult de 4% 

Preţurile petrolului au crescut vineri cu mai mult de 4% după ce SUA au înăsprit sancţiunile împotriva exporturilor ruseşti de ţiţei, exacerbând îngrijorările legate de aprovizionare pe o piaţă energetică deja aflată într-un echilibru strâns, transmite CNBC.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional, cu expirare în decembrie, s-au tranzacţionat în urcare cu 4%, la 89,4 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA, pe termen de o lună, au crescut cu 4,1%, ajungând la 86,3 dolari pe baril.

Revenirea la 90 de dolari pe baril vine după ce SUA au impus, joi, sancţiuni asupra a două companii de transport maritim despre care au spus că au încălcat plafonul preţului petrolului stabilit de G7, un mecanism menit să menţină fluxurile ruseşti pe piaţă, în timp ce frânează fondurile Rusiei pentru războiul din Ucraina.

”Implementarea sancţiunilor noastre este esenţială pentru efortul nostru de a limita profiturile Rusiei din comerţul său cu petrol. Plafonul de preţ este conceput pentru a menţine curgerea petrolului rusesc în timp ce impune noi costuri Rusiei, nu pentru a reduce oferta de petrol”, a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei pentru CNBC, prin e-mail.

”Într-adevăr, preţurile petrolului au scăzut în orele de după anunţ. Desigur, preţurile petrolului sunt sensibile la mulţi factori, inclusiv conflictul în curs din Orientul Mijlociu”, a adăugat acesta.

 G7, Australia şi UE au implementat un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, pe 5 decembrie anul trecut. Acesta a venit alături de o măsură a UE şi a Regatului Unit de a interzice importurile maritime de ţiţei ruseşti.

Împreună, măsurile au fost considerate la acea vreme să reflecte de departe cel mai important pas de reducere a veniturilor din exportul de combustibili fosili care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Joi, Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA (OFAC) a declarat că impune sancţiuni împotriva a doi proprietari de tancuri petroliere care transportă petrol rusesc cu preţuri peste limita de preţ: unul în Turcia şi unul în Emiratele Arabe Unite.

Nava YasaGolden Bosphorus, care este deţinută de Ice Pearl Navigation Corp, cu sediul în Turcia, ar fi transportat ţiţei la preţuri de peste 80 de dolari pe baril după ce plafonul de preţ a intrat în vigoare.

Între timp, OFAC a declarat că SCF Primorye, care este deţinută de Lumber Marine SA, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a transportat petrol rusesc la preţuri de peste 75 de dolari pe baril dintr-un port din Rusia .după ce a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului.

Măsura de a restrânge vânzările de petrol rusesc ”demonstrează angajamentul nostru continuu de a reduce resursele Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei şi de a impune plafonul de preţ. Rămânem angajaţi să implementăm o politică de plafonare a preţurilor care are două obiective: reducerea profiturilor petroliere pe care Rusia se bazează pentru a duce războiul său nedrept împotriva Ucrainei şi menţinerea pieţelor globale de energie stabile şi bine aprovizionate, în ciuda turbulenţelor cauzate de invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia”, a declarat secretarul adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo.

Participanţii de pe piaţă monitorizează, de asemenea, îndeaproape, consecinţele escaladării conflictului Israel-Hamas, care a crescut îngrijorarea că luptele ar putea afecta producţia regională de energie. Orientul Mijlociu reprezintă mai mult de o treime din comerţul maritim global.

Agenţia Internaţională pentru Energie a descris joi condiţiile pieţei drept ”pline de incertitudine”, dar a spus că războiul Israel-Hamas nu a avut încă un impact direct asupra aprovizionării fizice.

AIE a încercat să atenueze preocupările pieţei spunând că este pregătită să acţioneze pentru a se asigura că pieţele rămân ”aprovizionate în mod adecvat” în cazul unei penurii bruşte de aprovizionare.

Răspunsul agenţiei energetice include ţările membre care eliberează stocuri de urgenţă şi/sau pun în aplicare măsuri de limitare a cererii.

Israelul nu este un mare producător de petrol şi nicio infrastructură petrolieră majoră nu circulă aproape de Fâşia Gaza.