22 iunie 2024

Gazeta Romaneasca

Gazeta ta de zi cu zi!

Legea secretizării: Primăriile și alte instituții publice vor avea documentele clasificate, cetățenii rămân în întuneric

Av. Elena Radu, președintele Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, atrage atenția asupra faptului că modificarea Legii privind securitatea națională deschide ușa pentru secretizarea documentelor primăriilor și altor instituții publice. Vor deveni secrete documente referitoare la drumurile rutiere, transport în comun, căi ferate, gări, porturi și aeroporturi, rețele de apă, gaze, telecomunicații, canalizare, termoficare etc. 

Într-o mișcare surprinzătoare și controversată, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 327/2022, care a modificat Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a țării, deschizând ușa pentru secretizarea documentelor primăriilor și altor instituții publice. 

În noiembrie 2021, Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI a inițiat un proiect de lege pentru a permite primarilor să devină beneficiari legali ai informațiilor de securitate națională. Cu toate că acest lucru părea inițial o simplă schimbare legislativă, consecințele ar putea fi extrem de semnificative pentru cetățeni. 

Proiectul de lege a modificat o singură literă din articolul 11 al Legii nr. 51/1991, dar a fost semnat rapid de 103 deputați și senatori și a fost aprobat în ambele camere parlamentare. În consecință, la 28 noiembrie 2022, a devenit Legea nr. 327/2022. 

Elena Radu spune că această lege ridică întrebări legate de transparența instituțiilor publice, deoarece multe acte emise de primării vor fi acum clasificate și inaccesibile publicului. 

“Să ne uităm în expunerea de motive ca să înțelegem care ar fi acelea: infrastructura de transport – drumurile rutiere, transportul în comun, căile ferate, gările, porturile și aeroporturile, infrastructuri critice – rețelele de apă, gaze, telecomunicații, canalizarea, termoficarea, etc. – poliția locală, aflată în coordonarea primăriilor, direcțiile de evidență a populației, educația (școlile), etc.

Deci, majoritatea actelor primăriilor vor fi secretizate. Se lucrează la adoptarea unui HG pe tema asta care va fi tot secret, ca e de siguranță națională (prin care primarii vor fi abilitați să clasifice orice informații doresc). Ce va scrie în el nu vom ști”, spune ea. 

Această situație ridică numeroase întrebări cu privire la transparența și responsabilitatea administrației locale, și poate duce la o creștere a abuzurilor și a deciziilor luate în secret. 

“Dacă aveam dreptul la informații de interes public și puteam să cerem primăriei să ne comunice diverse hotărâri/documente pentru a vedea ce scrie în ele și le puteam ataca în instanță dacă erau adoptate cu încălcarea legii, acest drept a fost abrogat. Nu ni se vor mai comunica, deoarece vor fi clasificate și nu vom mai putea ataca nimic pentru că nici măcar nu vom mai ști că există”, a mai spus avocata Elena Radu. 

Cam ce va însemna această lege pentru cetățeni și comunitățile locale? Efectele sale pot fi ilustrate prin exemple concrete. Elena Radu ne amintește de proiectul de lege PL-x 47/2023, privind mobilitatea urbană durabilă, cunoscută sub numele de legea orașelor de 15 minute, adoptată pe 10 mai. Această lege a stârnit o reacție negativă în rândul cetățenilor, deoarece reprezintă o lege cadru cu idei de principiu. Pentru implementare, nu numai ministerele de resort, ci și autoritățile și instituțiile publice conexe, inclusiv primăriile, au atribuții semnificative. Cu noua lege a secretizării, toate temerile legate de această lege și de alte acte normative similare pot fi puse în practică prin acte nelegale, dar cetățenii nu vor avea acces la conținutul acestor documente, deoarece vor fi clasificate.

Un alt aspect se referă la poliția locală, care este coordonată de primari. În această situație, cetățenii se pot trezi cu acțiuni ale polițiștilor locali care par abuzive sau arbitrare. Cu toate acestea, din cauza secretizării actelor normative care le guvernează activitatea, cetățenii nu vor avea acces la aceste documente și nu vor putea înțelege de ce anumite acțiuni sunt luate. Polițistul de locală este obligat să pună în aplicare aceste acte normative, iar lipsa accesului cetățenilor la aceste informații poate duce la neînțelegeri și frustrări. 

Evidența populației, în special procesul de eliberare a cărților de identitate fizice și electronice, poate fi afectată în mod similar. Pot fi instituite reguli și proceduri care să afecteze cetățenii, dar aceștia nu vor avea cunoștință de ele, deoarece documentele respective vor fi clasificate. Aceasta poate duce la confuzie și la dezinformare, iar cetățenii vor avea dificultăți în înțelegerea sau contestarea acestor reguli. 

În ceea ce privește școlile, acte normative care reglementează aspecte importante ale sistemului educațional, cum ar fi reguli și politici, pot fi adoptate fără a fi cunoscute publicului larg. Aceasta înseamnă că, în fața unor reguli aberante sau contestabile, cetățenii nu vor putea ataca sau schimba aceste reguli, deoarece nu vor avea acces la actele care au stat la baza lor, acestea fiind clasificate. Astfel, cetățenii și părinții nu vor putea influența în mod eficient deciziile care afectează educația copiilor lor. 

“Nimeni nu va putea să ne spună nimic, chiar dacă știe ce scrie în ele și se crede nedreptățit că îi reproșăm lui, nefiind din vina lui, ci reiese din actul pe care îl pune în aplicare că e obligat. Dacă ne-ar spune, ar savârși o infracțiune pentru că ar divulga informații secrete, actul fiind clasificat.

În toată această «construcție» va fi bagat și avocatul pentru că el va avea acces la aceste documente, deoarece sunt redactate toate proiectele prin care avocatului să îi dea «din oficiu» acces la aceste documente (ORNISS) pentru a se mimă dreptul la apărare al dvs. Însă, avocatul nu va putea să vă spună dvs nimic ca și client sau cetățean, că dacă o face, divulga informații clasificate, ba chiar veți fi informați că puteți să îi faceți plângere avocatului”, mai explică avocata Elena Radu. 

Această lege controversată a stârnit îngrijorări în rândul cetățenilor, dar și al profesioniștilor din domeniul dreptului. Ea ar putea avea implicații semnificative asupra transparenței guvernamentale și a drepturilor cetățenilor de a avea acces la informații de interes public.